Recunosc că de câteva ori mi-am dorit să schimb. Ceva în trecut, poate să fac o alegere mai bună. Am descoperit acum câteva luni serialul Being Erica. In de pe bloguri adunate.

Luni, 9 mai 2011. Stii, sunt surprizele alea, mult asteptate. Gen asteapta nefericita de vreo 2 ani sa o ceara de nevasta dar momentul in sine e o surpriza ce o misca pana in varful diafragmei; apoi surprizele pe alta unda. Mai sunt surprizele imateriale si tacute. Miercuri, 23 februarie 2011.

L-am vazut pe strada, la Romana. Tocmai terminasem o conversatie la telefon, aiurita, de caldura si decizia traselui. L-am vazut o secunda, credeam ca e sentimentul care ma aprinde des, de aceea abia dupa ce mi-am mai cautat ceva in geanta am ridicat privirea din nou. Erau doua persoane, nu se tineau de mana, el avea laptopul pe umar. M-a vazut, mi-a zambit, mi-a facut cu mana.

Invidia de Dan Puric . Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi. Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel.

Experienta cu libraria online elefant. Posted on septembrie 30, 2013. Au trecut mai bine de 2 luni si situatia nu s-a rezolvat. Evident, in noaptea respectiva a mers la Politie si a depus plangere pentru obstructionarea accesului si sechestrarea bunurilor. Din pacate legea e cum e in Romania si n.

Tot citind blogurile altora am ajuns in fata unui post cu privire la alimente, arome,coloranti,conservanti. nu m-am putut abtine sa imi dau cu parerea. Ca urmare mi s-a propus sa imi fac propriul blog despre astfel de lucruri, dat fiind interesul tot mai mare din ultimul timp cu privire la ceea ce mancam. Asa s-a nascut acest blog, condimentat pe ici pe colo cu ganduri,intamplari etc. Luni, 21 septembrie 2009.

Luni, 4 mai 2015. N-am aflat până acum de ce locului. Unde când ajungi nu suni la ușă, ci tragi zăvorul de la poartă,. Unde nu trebuie să aprinzi lumina pentru că aici viața se duce afară și afară e soare, the greatest lustră in the world,. Unde găsești bunici care merg încet și cărora le tremură mâinile,. Unde ai ocazia să ții în brațe pui de capre, mari de 3 zile, să vezi scroafa vietnameză cum fată 11 purcei perfect funcționali,. Joi, 23 aprilie 2015.

După ani buni de amânări mi-am forţat ambiţia să trec . De-acum înainte mă găsiţi acolo. Cu toate postările vechi şi - sper cât mai curând - cu unele noi. Vă mulţumesc pentru că mă urmăriţi de atâta vreme şi sper să merit şi pe mai departe atenţia voastră. Marți, 6 ianuarie 2015.